Nu uita (3)... nimic nu este veşnic

...nimic de pe acest pământ nu este veșnic. Nici trupul nostru, nici lucrurile, nici natura... Nici sentimentele noastre nu rămân aceleași pe o perioadă mai lungă de timp, nici starea în care ne aflăm (sărăcie sau bogăție, fericire sau necaz, boală sau sănătate). Toate se duc și apoi vin iarăși (Ecl. 3:15). Oare de ce? Ca să nu ne lipim inima de acest pământ și să privim mereu în Sus. Fie că ne merge bine sau rău, să-I mulțumim Lui pentru toate lucrurile prin care trecem și să ne punem nădejdea doar în El.  

De ce nu ne mai atinge Cuvântul Domnului?

Dacă suntem sincere cu noi însene, trebuie să recunoaştem că am ajuns insensibile la Cuvântul Domnului. El nu mai are puterea să ne schimbe, pentru că se loveşte de un zid mare: insensibilitatea noastră. 

Nu spun că respingem Cuvântul în totalitate. Nu!!! Chiar ne place să-L auzim, suntem de acord cu predicatorul şi recunoaştem că ideile prezentate în predică sunt "interesante", "bine a spus", "are dreptate", "frumoasă predică". Şi... atât! Rămânem la aprecierea intelectuală a celor auzite sau citite. Dar nu ne trece prin cap să aplicăm Cuvântul la situaţia în care suntem. Nu luăm Cuvântul pentru noi. Mesajul se potriveşte întotdeauna altuia, dar nu nouă. 

Cu o asemenea atitudine nu putem avea o viaţă spirituală activă. Vom fi lipsite de pasiune, obişnuite şi mulţumite cu rutina noastră, incapabile să ne corectăm obiceiurile nepotrivite unei creştine. 

Cred că ar ajuta un studiu mai temeinic al Bibliei, cu citirea explicaţiilor şi concordanţelor. Alte cărţi care explică pasaje din Biblie sunt bune de consultat. Şi o seriozitate mai mare legată de Cuvântul Domnului! Vorbim de Cuvântul Dumnezeului Atotputernic, Creatorul cerului şi al pământului. Nu este vorba de o carte oarecare. Să nu uităm asta!

Domnul să ne ajute!

Ramo

De ce? Pentru că așa spun eu!

Aceasta era de multe ori replica părinților mei dacă voiam să știu de ce trebuie să fac un anumit lucru. Plus că o asemenea întrebare era considerată drept obrăznicie, așa că o puneam rar.

Cred că așa au crescut mulți copii din generația mea. Însă în ziua de azi, asemenea replică nu mai merge în manifestarea autorității față de copii. Lor trebuie să le explici de ce, nu să aplici astfel de metode tiranice. Nu știu cum e mai bine. Cred că și atunci s-a exagerat și se exagerează și acum. Nu poți să-i spui copilului să facă un lucru chiar fără nicio explicație, dar nici să-i dai tot timpul explicații, iar părintele să nu mai aibă nicio autoritate. În ziua de azi se tinde spre o relație de prietenie cu copilul, în care părinții și copiii se află pe picior egal. Tu, ca părinte, nu mai poți să faci lucruri pe care copiilor să le interzici. Dacă ei nu au voie să mănânce dulciuri toată ziua, înseamnă că nici tu nu ai voie. În ziua de azi, nu mai merge replica: ,,Eu sunt adult și eu pot, îmi permit să fac cutare lucru.”

Pe mine m-a surprins băiatul meu care tocmai a început clasa I, când a observat că eu scriu cifra 1 altfel decât a învățat el și altfel decât îi spun eu la teme să o facă. Trebuie să scriu la fel ca și el, cel puțin acum când el e la începutul scrisului. Sau dacă eu îi interzic să stea la computer, dacă mă vede pe mine la computer, imediat știe să-mi atragă atenția. Asta înseamnă că cea mai bună educație este cea prin imitație – copilul vede ce face părintele și va face și el la fel. Dacă părintele nu respectă el însuși limitele pe care le impune copilului, atunci educația pe care încearcă să i-o dea nu ajunge să aibă succesul dorit. De ce? Pentru că acum trăim în altfel de vremuri și trebuie și noi, ca părinți, să ne adaptăm.

Și eu mă surprind pe mine făcând ca adult multe din lucrurile (și greșelile) pe care le-au făcut părinții mei. Ei mi-au spus cum e bine, dar dacă ei înșiși nu au respectat, eu am copiat și învățat ce au făcut ei, nu ce au spus ei.

Cred că acest lucru ne avantajează pe noi ca părinți, în sensul că această nouă abordare ne obligă să trăim sănătos, frumos și cu credință în Dumnezeu dacă vrem ca aceste trăsături să îi caracterizeze și pe copiii noștri. Ne obligă să avem grijă la felul în care ne petrecem timpul liber, la cum vorbim și la cum ne trăim viața de credință. Nu ajunge să le spunem lor să fie prietenoși, darnici și să se roage în fiecare seară, dacă noi facem exact opusul. Noi trebuie să îi direcționăm prin modelul propriu de trăire. Poate că rezultatele nu se vor vedea imediat, dar va veni și timpul recoltei.

Și viața lui Isus pe pământ a fost un exemplu pentru noi de trăire după voia lui Dumnezeu. El a venit să ne arate nouă cum să trăim, iar noi trebuie doar să urmăm modelul Lui. Să urmăm exemplul Lui și în educația copiilor noștri!

Ramo

Puterea se află în tine!

De multe ori am citit sau auzit exprimari ca si cea de mai sus sau altele asemanatoare. Serios? Care putere? De unde? Imi vine sa rad si sa ma infurii totodata ca oamenii chiar cred ca ei au vreo putere proprie. Omul e atat de slab, ca poate fi distrus doar cu niste ganduri aduse de "cineva" in mintea lui. Ganduri care sa ii aduca indoiala in suflet, disperare si deznadejde.

Puterea pe care o avem sa trecem peste necazuri ne este data de Sus, de Dumnezeu, si sunt niste mincinosi cei care spun ca puterea vine de la ei. Ei vor sa intoarca atentia oamenilor de la Dumnezeu si sa puna accentul pe om.

Iar cand nu avem putere sa trecem biruitoare sau dureaza prea mult sa vina eliberarea, poate fi din cauza ca nu cerem Domnului putere. El vrea sa Ii cerem Lui puterea, pt ca El sa primeasca recunoasterea si nu noi.

In Duhul Sfant gasim toata puterea necesara, si anume in armatura pe care ne-o pune El la dispozitie daca ne-o dorim. Sabia Duhului, scutul credintei, coiful mantuirii, in picioare ravna Evangheliei pacii... Toate acestea ne sunt neaparat necesare pt a-l invinge pe cel rau.

Si sa fim atente ca s-ar putea ca Domnul sa ne avertizeze din timp ca ne asteapta atacuri din partea celui rau. El poate sa ne vorbeasca in rugaciune sau in vis sau prin Cuvant. Si atunci sa continuam sa ne rugam, chiar daca nu reusim sa pronuntam prea multe cuvinte. Sa stam inaintea Lui si sa asteptam de la El eliberarea. Caci va veni, de la El si prin puterea Lui! Amin.

Ramo

Nu uita (2)...este în regulă să plângi

 Lacrimile eliberează, curăță și înmoaie sufletul. Ele străpung cerul și ating inima lui Dumnezeu.

F.B. Meyers a scris: “Isus a plâns. Petru a plâns. Hristos stă lângă fiecare persoană care se tânguiește și îi spune: ‚ Plângi, copilul Meu; plângi, căci și Eu am plâns.’

         Lacrimile sunt materialul din care cerul își țese cel mai strălucitor curcubeu.” 

Ramo

Săptămâna aceasta am învățat că... (2)

Domnul mă cheamă la mai mult. Am ușa deschisă ca să intru în prezența Lui, dar eu intru pe ea doar cînd am nevoie de ceva. Însă Domnul dorește să folosesc această ușă deschisă și pentru a-L cunoaște mai mult pe El, pentru a-L auzi vorbindu-mi și dându-mi direcții clare. Pentru a avea o relație de iubire cu El, nu doar una de interes!

Ramo

Nu uita (1)

…când ai o cerere înaintea lui Dumnezeu, oricât de bună și îndreptățită ți se pare ea, să ceri să se facă voia Domnului mai presus de orice. Doar El are imaginea completă a vieții tale și știe ce e mai bine pentru tine. Ca un Tată care te iubește!

...orice binecuvântare vine însoțită de o responsabilitate. De aceea, când ți se va împlini cererea, nu te vei putea culca pe o ureche. Poate va fi nevoie să o protejezi, să o îngrijești, să o împarți cu alții. Bucură-te, așadar, de clipa prezentă! Până la urmă, poți să fii sigur doar de acum și aici.

Ramo

Femeia din Proverbe 31

''10. Cine poate gasi o femeie cinstita? Ea este mai de pret decat margaritarele.

11. Inima barbatului se increde in ea, si nu duce lipsa de venituri.

12. Ea ii face bine, si nu rau, in toate zilele vietii sale.

13. Ea face rost de lana si de in si lucreaza cu maini harnice.

14. Ea este ca o corabie de negot; de departe isi aduce painea.

15. Ea se scoala cand este inca noapte si da hrana casei sale si imparte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16. Se gandeste la un ogor si-l cumpara; din rodul muncii ei sadeste o vie. -

17. Ea isi incinge mijlocul cu putere si isi oteleste bratele.

18. Vede ca munca ii merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19. Ea pune mana pe furca, si degetele ei tin fusul.

20. Ea isi intinde mana catre cel nenorocit, isi intinde bratul catre cel lipsit.

21. Nu se teme de zapada pentru casa ei, caci toata casa ei este imbracata cu caramiziu.

22. Ea isi face invelitori, are haine de in subtire si purpura.

23. Barbatul ei este bine vazut la porti, cand sade cu batranii tarii.

24. Ea face camasi si le vinde si da cingatori negustorului.

25. Ea este imbracata cu tarie si slava si rade de ziua de maine.

26. Ea deschide gura cu intelepciune, si invataturi placute ii sunt pe limba.

27. Ea vegheaza asupra celor ce se petrec in casa ei, si nu mananca painea lenevirii.

28. Fiii ei se scoala si o numesc fericita; barbatul ei se scoala si-i aduce laude zicand:

29. "Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate."

30. Dezmierdarile sunt inselatoare, si frumusetea este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata.

31. Rasplatiti-o cu rodul muncii ei, si faptele ei s-o laude la portile cetatii.''

Initial am vrut sa iau acest text si sa-l analizez verset cu verset. Am crezut ca acestea sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o femeie pentru ''a fi laudata'' si placuta Domnului. Daca citim textul din acest punct de vedere, femeia aceasta este perfecta - ea poate sa le faca pe toate, nu ii lipseste nimic. Este femeia ideala: poate sa coase, sa toarca, face cumparaturi intelepte, chiar si la afaceri este priceputa, stie sa faca haine, stie sa vorbeasca cu intelepciune, este foarte harnica, iar cei din jur o lauda si o pretuiesc pt ceea ce face. Nici macar noaptea nu se odihneste.

Femeia aceasta are familie si casa. Inseamna ca celelalte femei singure, poate vaduve, nu fac destul si nu se aseamana cu aceasta femeie din Proverbe? Inseamna oare ca femeia este implinita si se defineste doar prin a avea copii, sot si casa?

In viata reala exista tot felul de femei - femei casatorite si cu copii, femei casatorite dar fara copii, femei necasatorite, femei vaduve, femei misionare si necasatorite. Ele valoreaza mai putin oare in ochii Domnului?

Cheia acestui pasaj cred ca este data de cuvintele ''FEMEIA CARE SE TEME DE DOMNUL VA FI LAUDATA''. Aici se includ atat femeile casatorite cat si cele necasatorite. Important este sa fii o femeie tematoare de Dumnezeu, care ai o relatie adevarata cu Domnul, iar atunci tot ceea ce vei face, vei face cu pasiune si daruire ca pentru Domnul.

''Cine poate gasi o femeie cinstita?'' sau ''Cine poate gasi o femeie DE VALOARE?'' (aceasta este traducerea din limba ebraica). Femeia de valoare este femeia care Il are in centrul vietii ei pe Dumnezeu, pentru ca atunci i se vor ordona corect si celelalte prioritati si va fi placuta Domnului si oamenilor. DOMNUL ESTE CEL CARE NE DEFINESTE PE NOI, NU FAMILIA, COPIII, CARIERA.

Am citit ca, de fapt, acest pasaj este un poem, iar fiecare verset incepe in ordine alfabetica cu o litera din alfabetul ebraic, si ca publicul tinta sunt BARBATII. Pentru ei este compus, ca sa stie la ce sa se uite la o femeie atunci cand vor sa se insoare, dar si ca sa aprecieze femeia pe care o au deja langa ei pentru ceea ce face. Nici nu se stie exact daca aici este vorba de O SINGURA FEMEIE CARE ARE TOATE ACESTE CALITATI, sau e vorba de mai multe femei ale caror calitati sunt puse impreuna.

Eu ma uit la mine si ma uit si la alte femei si vad ca fiecare avem cel putin o dominanta. Nu putem sa fim bune la toate si sa le facem pe toate perfect. Si cred ca nici Domnul nu ne-a facut asa. Pana acum am crezut ca trebuie sa stiu sa fac tot ce face aceasta femeie descrisa in Proverbe 31, dar acum ma simt usurata stiind ca PRIMA MEA PRIORITATE TREBUIE SA FIE DOMNUL, iar atunci celelalte lucruri se vor ordona frumos in viata mea. El imi va spune ce sa fac si cand sa fac. Ce sa aleg si la ce sa renunt. Si atunci El ma va lauda asa cum stie cel mai bine sa o faca. Oamenii nu ne apreciaza intotdeauna corect, dar Domnul sigur o face.

Femeia care se teme de Domnul, intr-adevar va fi o femeie harnica si nu va pune accent pe frumusetea fizica si pe lucrurile pieritoare. Ea va sti sa desparta lucrurile de valoare de cele fara valoare vesnica, indiferent daca ea este casatorita sau singura sau daca are copii sau nu.

VOI CE GANDURI AVETI CU PRIVIRE LA FEMEIA DESCRISA IN ACEST PASAJ?

Ramo