Cuvântul anului 2015

Ideea mi-a fost dată de Irina pe blogul ei Dulce Casa. La început nu am crezut că voi putea să sintetizez într-un singur cuvânt ceea ce îmi doresc pentru anul 2015, dar totuşi am găsit ceva: 

CONSTANŢĂ 

Îmi doresc să fiu constantă în umblarea mea cu Domnul. Vreau să continui ceea ce am început în 2014 şi râvna cu care am început să mă însoţească pe tot parcursul anului 2015.

Ce am început? Am început să fiu mai serioasă în umblarea mea cu Domnul. De când m-am căsătorit şi au venit copiii, relaţia mea cu Domnul a suferit numeroase urcuşuri şi coborâşuri. Mai multe coborâşuri, dacă e să fiu sinceră. Şi asta pentru că a trebuit să învăţ să mă reorganizez, să-mi găsesc timp şi pentru mine printre scutece, alăptat, mers în parc, treburi gospodăreşti, o mutare în străinătate, adaptarea la un mediu nou. Toate acestea s-au întâmplat pe parcursul a 6 ani.

Anul acesta am putut să spun STOP! Acum ştiu ce înseamnă să fiu mamă, m-am obişnuit şi cu statutul de soţie, iar ceea ce îmi mai lipsea era să-mi reglez şi relaţia mea cu Domnul.

Acum, cu ajutorul Domnului, citesc în fiecare zi din Biblie, meditez la Cuvântul Lui, mă rog şi încerc să mă menţin pe parcursul zilei conectată cu gândul la El.

Sunt sigură că acesta este cel mai bun lucru pe care pot să-l fac şi că, dacă am o relaţie bună pe verticală, se vor aranja şi celelalte lucruri pe orizontală.

A, da, şi încă ceva: îmi doresc să fiu constantă, dar în acelaşi timp să fiu în linie ascendentă.

Draga mea, tu dacă ar fi să-ţi alegi un cuvânt pentru anul care urmează, care ar fi acela?

Ramona

Dacă nu vrei să fii schimbată, atunci nu mai citi Biblia!

A citi Biblia nu este acelaşi lucru cu a citi o carte laică. Citind Cuvântul Lui, Dumnezeu începe să lucreze la inima omului, să-i arate care este starea lui şi ce lucruri trebuie să lase pentru a fi plăcut Lui. 

Pe măsură ce parcurg câte un capitol pe zi, meditez asupra lui în timpul zilei şi mă rog, realizez tot mai mult că se întâmplă ceva. Cuvintele încep să prindă viaţă. Nu mai pot să trec aşa uşor peste ele. Dumnezeu îmi vorbeşte prin Cuvântul Său şi acolo unde mi se pare extraordinar de frumos (de ex., răspunsul Mariei la ceea ce i-a spus îngerul: "Iată roaba Domnului, facă-mi-se după cuvintele tale"), cuvintele încep să aibă sens şi în viaţa mea. Dacă Domnul mi-ar cere ceva care ar necesita sacrificii din partea mea, aş fi la fel de pregătită ca Maria pentru a spune "Da, Doamne!"? Ştiu exact ce îmi cere Domnul în situaţia asta, pentru că există un domeniu pe care până acum l-am controlat eu. Dar, acum Domnul îmi spune să pun în mâna Lui acea parte a vieţii mele şi să-L las pe El să preia controlul. 

Oh, şi doare! 

Practica nu e atât de plăcută ca şi teoria! 

Am mai citit şi înainte Biblia, dar niciodată nu m-a atins ca acum.

Dar sunt convinsă că este mai bine să las pe Domnul să preia controlul, decât să fac după voia mea şi astfel să împiedic lucrarea Domnului şi voia Lui. Iona a refuzat să-L asculte pe Domnul când i-a spus să meargă în cetatea Ninive, dar până la urmă, după încercări grele în care era să-şi piardă viaţa, Iona a fost nevoit să spună "Da" şi a experimentat astfel încă o dată dragostea Domnului. 

De aceea, fii atentă! "Niciun Cuvânt al Domnului nu se întoarce la El fără rod." Asta înseamnă că EL va lucra în tine, dacă nu a început deja să o facă. Dacă nu vrei să fii schimbată, nu mai citi! Dar îţi spun cu certitudine că te vei lipsi de o grămadă de binecuvântări. Şi mai presus de toate, te vei priva de auzirea vocii Lui şi de călăuzirea Lui perfectă. 

Ştiu că ne aşteaptă încă o săptămână de sărbători. Dar să luăm fiecare zi pe rând şi să o începem cu Dumnezeu. Şi aşa vom avea binecuvântarea Lui peste noi.

Acesta este planul de citire pe săptămâna care urmează:

O săptămână sub călăuzirea Domnului vă doresc!

Ramona 

Gelozia şi rivalitatea dintre fraţi (Geneza 4)

Astăzi ne uităm la prima familie disfuncţională din istorie formată din Adam, Eva şi copiii lor, Cain şi Abel.

1. Adam s-a împreunat cu nevasta sa Eva; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain. Şi a zis: "Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!" 2. A mai născut şi pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. 3. După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mâncare din roadele pământului. 4. Abel a adus şi el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui; 5. dar spre Cain şi spre jertfa lui n-a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare şi i s-a posomorât faţa. 6. Şi Domnul a zis lui Cain: "Pentru ce te-ai mâniat şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa? 7. Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti." 8. Însă Cain a zis fratelui său Abel: "Haidem să ieşim la câmp." Dar pe când erau la câmp, Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel şi l-a omorât. (Geneza 4:1-8)

În primul rând trebuie să observăm că Adam şi Eva aveau un tată perfect, pe Tatăl Ceresc. Nu exista niciun motiv pentru păcatul lor. Dumnezeu nu le greşise cu nimic. Deci, atunci când copiii noştri fac alegeri greşite, să ne amintim că nu este întotdeauna vina noastră. Câteodată noi putem să facem multe lucruri bune, iar copiii noştri totuşi să facă alegeri greşite.

Apoi observăm din acest pasaj că Adam şi Eva aveau doi fii, iar cel mai mare era gelos pe cel mai mic, aşa că şi-a ucis fratele. Ohhh!

Trebuie să recunosc şi eu cu tristeţe că rivalitatea dintre fraţi a început în casa noastră în ziua în care am adus acasă bebele nr. 2. Nu-mi închipuiam că va fi o luptă aşa de mare pentru cine va fi regele dealului!

De la începutul vremurilor a existat rivalitate între fraţi. Cain l-a ucis pe Abel. Apoi au fost Iacov şi Esau - gemenii care s-au luptat pentru dreptul de întâi născut. Apoi Iacov l-a favorizat pe fiul său Iosif şi încă o dată a apărut rivalitatea dintre fraţi din cauza unei haine colorate. 

Dar ce anume a stârnit sentimente ucigaşe în Cain? Gelozia. Domnul a privit cu plăcere spre Abel, iar spre Cain nu a privit cu plăcere.

Cain fusese chiar avertizat de Dumnezeul Preaînalt să facă ceea ce este bine, pentru a fi privit şi el cu plăcere, dar el în loc să facă lucrarea care îl ajuta să aibă şi el ce avea Abel, a hotărât să-l distrugă pe fratele său. 

Gelozia distruge.

O persoană mulţumită nu este o persoană geloasă. 

Femeia care umblă cu Domnul şi se încrede în El nu simte gelozie pe nimeni. Ea ştie cu siguranţă că, dacă ea trebuie să aibă un anumit lucru, Dumnezeu i-l va da. Caracterul se dezvoltă în aşteptare şi în ispitele de a pofti.

Este greu să vezi cum cineva primeşte promovarea la serviciu în locul tău sau să vezi cum o persoană despre care tu crezi că nu are voce aşa bună, ajunge să cânte solo la cântarea corului bisericii. 

Acest lucru doare.

Dar fie ca, în mijlocul visurilor noastre, să nu devenim geloase pe persoanele care deja au primit lucrul la care visăm noi.

Gelozia ne va determina să criticăm şi să bârfim o altă femeie, dar gelozia nu are nimic de-a face cu cealaltă persoană - ea vine de la diavolul. Nu este de la Dumnezeu. Ea este un păcat şi este o dovadă a lipsei tale de încredere în voia lui Dumnezeu pentru tine. 

Acesta e un adevăr greu de acceptat, aşa-i?

Dar noi nu putem umbla după lucruri. Noi trebuie să umblăm după Dumnezeu!

Iacov 4:2

"1. De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre? 2. Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi."

Gelozia conduce la luptă, iar în cazul lui Cain - la ucidere.

Dar oare de ce noi nu avem ceea ce ne dorim? Iacov 4 spune: "pentru că nu cereţi". Calea spre a obţine ceea ce ne dorim este să venim cu cererea noastră la Dumnezeu. Iar dacă El vrea ca noi să avem lucrul respectiv, ni-l va da.

Nimeni nu poate repara gelozia care apare în inimile noastre. Domnul poate folosi lucrul acela pe care ni-l dorim pentru a ne vorbi şi a ne spune: "doreşte-Mă pe Mine mai întâi." 

Nu putem să oprim gelozia de prima oară. Iar sigur reuşim a doua oară când o simţim.

Domnul i-a spus lui Cain: "Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti."

Imediat ce detectăm acest păcat, trebuie să luptăm împotriva lui prin mărturisire, rugăciune, citirea Cuvântului. Noi trebuie să-l ţinem sub stăpânire!

Gelozia este chiar ură, de aceea l-a omorât Cain pe Abel.

"Dragostea nu pizmuieşte." 1 Corinteni 13:4

Să ne amintim că primii ucenici pe care Isus i-a chemat să-L urmeze au fost două seturi de fraţi! (Simon Petru şi Andrei, apoi Iacov şi Ioan). Isus a chemat nişte fraţi pentru a fi ucenicii Săi. Aceşti fraţi nu au avut rivalităţile pe care le-au avut fraţii din lista menţionată mai sus. Ei au avut aceeaşi inimă pentru Dumnezeu şi pasiunea de a-L sluji pe El, şi împreună erau mai puternici decât fiecare separat.

Haideţi să creştem copii care să nu fie rivali, ci să se iubească unul pe altul!

Haideţi să-i învăţăm pe copiii noştri cum să ţină sub stăpânire această ispită, prin a-i inspira să-L dorească pe Dumnezeu mai mult decât orice de pe pământ!

Haideţi să fim mulţumite cu ceea ce ne-a permis Domnul să avem în viaţa aceasta!

Haideţi să ne susţinem surorile de corp şi cele în Hristos, şi să fim fericite pentru ele atunci când primesc binecuvântări de la Domnul!

Ţineţi minte: această problemă a inimii nu are nimic de-a face cu alţii, ci are de-a face cu caracterul nostru!

Acum e rândul tău!

• Ai experimentat un conflict cu surorile tale de corp sau în Hristos, care a fost cauzată de gelozie?
• Cum îţi găseşti mulţumirea atunci când gelozia încearcă să se strecoare în inima ta? La ce versete te îndrepţi, atunci când te confrunţi cu această luptă? Cum lupţi împotriva ei?

Umblaţi cu Regele!

Courtney

Păstorii au venit fără cadouri la Isus, dar au fost şi ei primiţi

Pastorii au venit si ei sa-L vada pe Prunc, dar nu se spune daca ei ar fi adus daruri lui Isus. Probabil ca nu sau au fost lucruri putin importante (branza, lapte...). Dar totusi au fost primiti. 

Isus te primeste, cu cadouri sau fara. Conditia este sa vii la El si sa vrei sa I te inchini si sa-L recunosti ca Domn al tau. 

Apoi ei au povestit Mariei si lui Iosif ce le spusesera ingerii. Si toti "s-au mirat" spune Biblia. Iar Maria se gandea la cuvintele acelea in inima ei. Cred ca ei, ca oameni, aveau nevoie de o confirmare ca Pruncul era chiar Fiul lui Dumnezeu. Poate ca in mintea lor ei nu puteau sa inteleaga de ce ar permite Dumnezeu ca Fiul Sau sa se nasca intr-un grajd. 

De ce Dumnezeu nu a oferit conditii mai bune Fiului Sau?

Noi, cu mintea noastra, nu putem intelege (intotdeauna) caile Domnului. Daca El ne incredinteaza o lucrare, nu inseamna si ca ne va oferi cele mai bune conditii pentru indeplinirea misiunii. S-ar putea sa trecem prin greutati la fel ca Maria si Iosif. Dar toate acestea se intampla pentru ca Domnul sa-Si arate slava Lui in noi. 

Ceva nu trebuie sa mearga bine pe pamant, pentru ca sa fie nevoie de interventia Lui si astfel El sa-Si arate puterea. Deci greutatile noastre sunt doar ocazii pentru ca Domnul sa-Si arate puterea. Dar pt asta ni se cere credinta. Ni se cere sa pastram cuvintele Lui in inima noastra si sa ne gandim la ele atunci cand nu-L intelegem pe Dumnezeu. 

Sarbatori binecuvantate in continuare!

Ramona

Schimbare de planuri

Fetele s-au exprimat pe Pagina noastra de Facebook impotriva vacantei pe care voiam sa o luam. Nu stiam ca am asa fete constiincioase, dar asta ma bucura enorm!!! Asadar continuam chiar de azi citirea noastra cu capitolul 1 din Geneza. Am si postat pe BDF pasajul de citit. 

Asa ca spor la citit si sa va dea Domnul descoperiri din Cuvantul Sau!

(Imi cer scuze ca nu scriu cu diacritice, dar nu functioneaza azi aceasta functie. Ciudat!)

Ramona

Din ianuarie începem cartea Geneza

Dragele mele, nu pot să vă spun cât de mult mă bucur că ne-am strâns câteva fete care citim zilnic câte un pasaj din Biblie. Sigur prin aceasta Îi facem plăcere Tatălui, în timp ce noi creştem tot mai mult în cunoaşterea Lui. 

Îmi doresc să ajungem atât de îndrăgostite de Cuvântul Lui, încât să nu ne mai fie de ajuns doar un capitol pe zi şi să trecem la două :).  

Vreau să vă anunţ că facem o pauză în următoarele 2 săptămâni şi începem din nou în 5 ianuarie 2015.

Dat fiind că Psalmii nu sunt o carte ce trebuie citită cap coadă, ne oprim aici cu ei (îi vom relua ulterior) şi începem în ianuarie cu cartea Geneza. În lunile ianuarie, februarie şi până la mijlocul lui martie vom stărui asupra primei cărţi din Biblie.

Dacă sunteţi încântate de acest studiu şi credeţi că vă ajută în creşterea voastră spirituală, împrăştiaţi vorba despre el! Spuneţi şi altor fete/femei pe care le cunoaşteţi! Este loc pentru toată lumea la picioarele Învăţătorului, a Domnului Isus.

Până atunci, eu vă doresc Sărbători pline de Pacea şi Bucuria date de naşterea Domnului Isus în lumea noastră! 

Fiţi binecuvântate voi şi familiile voastre!

Ramona

Te-a cuprins tristeţea în prag de Crăciun? (Psalmul 19)

"7. Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul;mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.

8. Orânduirile Domnului sunt fără prihană şi înveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii.

9. Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.

10. Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri.

11. Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare." (Ps. 19:7-11)

Imediat ce prin magazine apar brazii de Crăciun şi colindele încep să se audă, unele dintre noi se îngrijorează gândindu-se la toată munca, banii cheltuiţi şi oamenii cu care trebuie să se întâlnească de sărbători.

Chiar şi oamenii, care de obicei sunt veseli, pot simţi cum se instalează o stare de melancolie atunci când se apropie sărbătorile. Tristeţea de Crăciun apare din cauza aşteptărilor neîmplinite, a relaţiilor stricate, a numeroaselor sarcini care trebuie îndeplinite şi a oboselii.   

Vânzările cresc mai mult ca niciodată. Vânzătorii le spun femeilor că ele merită să primească bijuterii. Tot ei le spun tinerilor că ei merită să poarte anumite haine de firmă şi fac jucăriile să arate extraordinar în reclame, dar după 20 de minute de luptă pentru a scoate jucăria din ambalaj, copiii le aruncă deoparte şi se întorc tot la obişnuitele lor creioane de colorat. S-ar putea ca bijuteriile să nu fie primite niciodată şi în cutia de cadou să fie haina de firma greşită... şi atunci?

Unele dintre noi începem bine. Suntem entuziasmate de zilele frumoase de sărbătoare care ne stau înainte şi ne oferim voluntare la biserică, ne propunem să facem 10 feluri de prăjituri, împachetăm cadourile cât putem de frumos şi ne decorăm casele. Dar în 26 Decembrie suntem deja extenuate.

Crăciunul este o perioadă dificilă din an pentru multe dintre noi, care au un scaun gol la masă din cauza pierderii unei persoane dragi.

Pentru altele - scaunul acela e ocupat de cineva despre care ţi-ai fi dorit - să nu fie acolo. Şi totuşi, pentru unele este un timp al singurătăţii sau al reflecţiei la anul care a trecut, iar aceasta poate fi copleşitor.

Ore întregi petrecute pentru a face Crăciunul o sărbătoare de vis pot fi anulate în doar câteva secunde de vorba negândită a unei persoane dragi sau a unei mâncări nereuşite. 

Sentimentele nu sunt de încredere. Ele pot urca sau coborî ca un roller coaster. Viaţa este o serie de văi şi munţi - ele se schimbă de la o perioadă la alta. 

Dar un singur lucru rămâne neschimbat - Cuvântul lui Dumnezeu.

Aşa după cum vedem în Psalmul 19 - Cuvântul Domnului este sigur şi ne restaurează sufletul. Şi în timpul acestei perioade pline de atât de multe emoţii, trebuie să ne uităm la Isus şi la Cuvântul Său pentru a avea un fundament puternic.

Isaia 9:6 spune: 

"Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii."

Bebeluşul Isus în iesle nu este o poveste duioasă pentru copiii noştri. El este o fortăreaţă puternică pentru mine şi pentru tine!

Acest copil născut în Betleem - Salvatorul lumii - este AL NOSTRU!

El întrece orice aşteptări! El Îşi împlineşte toate promisiunile! El este motivul tuturor listelor noastre de sarcini de făcut, al decoraţiilor, al prăjiturilor şi cumpărăturilor! El este motivul bucuriei noastre.  

Dar când El se pierde în amestecul acesta, atunci apare tristeţea.

Te simţi tristă în prag de Crăciun?  

Trebuie să ne facem timp să bem din apa vie - din apa vie a lui Dumnezeu - şi să fim femei care trăiesc frumos în timp ce sărbătoresc naşterea lui Isus. 

Domnul cunoaşte nevoia noastră de a fi restaurate în fiecare zi.

Ai nevoie de înviorare? Citeşte Cuvântul Domnului! (vers. 7)

Ai nevoie de înţelepciune? Citeşte Cuvântul Domnului! (vers. 7)

Ai nevoie de bucurie? Citeşte Cuvântul Domnului! (vers. 8)

Ai nevoie de lumină? Citeşte Cuvântul Domnului! (vers. 8)

Cuvântul Domnului este mai dulce decât mierea. Prietenele mele, asta înseamnă că este chiar DULCE!

Cuvântul Domnului este mai de dorit decât aurul, decât mult aur curat.

John Piper scrie:

"Dacă trebuie să alegi între Cuvântul lui Dumnezeu şi AUR, alege Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă trebuie să alegi între Cuvântul lui Dumnezeu şi MULT AUR, alege Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă trebuie să alegi între Cuvântul lui Dumnezeu şi MULT AUR CURAT, alege Cuvântul lui Dumnezeu. Motivul este simplu. Beneficiile cunoaşterii şi împlinirii Cuvântului lui Dumnezeu sunt mai mari decât orice ar putea cumpăra banii."

Lasă ca tristeţea din pragul Crăciunului să te atragă spre Dumnezeu şi Cuvântul Lui. Cazi în genunchi şi adoră-L pe El.

"Dacă ajungi să ai o relaţie mai bună cu Domnul după ce sărbătorile se încheie, înseamnă că ai avut nişte sărbători reuşite." Penny Thrasher, Putting God Back in the Holidays.

Umblaţi cu Regele,

Courtney

Acum e rândul tău:

Te lupţi cu tristeţea din pragul Crăciunului?

Cum lupţi împotriva ei?

La ce versete din Biblie te îndrepţi?

   

Cum să fim femei înţelepte?

Prov. 14:1: „Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, 

iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.”

Acest articol a apărut în buletinul duminical al Bisericii Poarta Cerului din Timisoara, biserica mea de suflet. Sper să vă fie de folos. 

Cum să fim femei înţelepte?

O dată cu intrarea în căsnicie şi mai ales o dată cu venirea copiilor pe lume, responsabilităţile femeii cresc. Nu se mai are doar pe ea însăşi, ci mai are şi alte suflete pe lângă ea de care să se ocupe. „Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei” spune Biblia. Bărbatul se ocupă mai mult de construcţia fizică a casei, de aducerea banilor în casă, dar de armonia din familie şi creşterea copiilor este în primul rând femeia responsabilă. Aşa a lăsat Dumnezeu lucrurile.

Şi cum putem fi femei înţelepte? Pentru că sunt sigură că nicio femeie nu vrea să-şi distrugă familia chiar cu mâinile ei.

O condiţie de bază este să fim femei care Îl caută pe Domnul şi Îl pune pe primul loc în viaţa lor. Cum facem asta? Prin părtăşie zilnică cu Domnul. Citirea Cuvântului şi rugăciunea sunt esenţiale pentru a rămâne conectate la Sursă. Dar veţi zice poate: „Sunt foarte ocupată cu serviciul, copiii, casa... Nu reuşesc în fiecare zi!” Sunt de acord că o femeie are multe de făcut. O soluţie practică ar fi să te trezeşti cu o oră înaintea celorlalţi pentru a sta în părtăşie cu Domnul. Atunci nu te deranjează copiii, nu te sună nimeni, nu are nimeni nevoie de tine. Poţi să stai doar tu cu Dumnezeu. Trebuie atunci să sacrifici din orele tale de somn? Da. Dar se merită! Şi apoi ziua ta se va ordona frumos, pentru că Dumnezeu îţi dă binecuvântarea Lui pentru restul zilei.

Citirea Cuvântului îţi oferă o perspectivă divină asupra vieţii, iar prin rugăciune primeşti claritate, putere şi mângâiere. Nu poţi fi o mamă şi o soţie bună fără Isus!

Ramona

Planul de citire pentru săptămâna aceasta

Vă reamintesc că ne aflăm cu citirea Bibliei în cartea Psalmilor. Vrem să citim toată Biblia, câte un capitol pe zi, de luni până vineri, dis-de-dimineaţă (cine nu reuşeşte dimineaţa, e liberă să citească şi în timpul zilei sau seara). 

Pe Pagina de Facebook a BDF ne găseşti zilnic la părtăşie şi discuţii din pasajul zilei. 

Acum intrăm în a patra săptămână de studiu.

Dacă abia acum ai intrat pe această pagină şi ai aflat despre acest studiu online, nu-i nimic! Poţi să începi chiar de mâine să citeşti împreună cu noi şi, dacă ai timp, recuperezi pe parcurs primii Psalmi.

Poate că dacă ne adunăm mai multe fete/femei, chiar şi online, şi citim împreună Biblia, e mai uşor să fim constante şi, împărtăşind în comentariile de aici de pe blog sau de pe Facebook ce ne-a vorbit Domnul din pasajul respectiv, putem învăţa una de la cealaltă.

Haideţi să folosim acest instrument numit Internet şi spre folosul nostru spiritual!!

Aşadar, aveţi mai jos planul pe această săptămână!  

Ramona

De ce să ne chinuim singure, când Îl avem pe Dumnezeu?!

Citind zilele acestea din Psalmi, am meditat de mai multe ori la ei. Am constatat că David a venit la Dumnezeu deseori cu sentimentele lui de frică, îngrijorare, nelinişte. Nu a stat să se frământe singur şi să-şi poarte singur povara. El I-a dat povara lui Dumnezeu.

Am văzut că David a venit la Dumnezeu în sinceritate, fără să se ascundă şi să încerce să pară mai bun decât este. Şi Dumnezeu l-a primit. Dovadă că Psalmii lui au rămas înregistraţi în Biblie. Şi a scris 150 de Psalmi în total!!! Asta înseamnă că David nu a obosit să vină la Dumnezeu cu necazurile lui. A ştiut că este ascultat şi a avut credinţa că Dumnezeu va lucra în favoarea lui. Şi sunt sigură că, până ca Domnul să înceapă să lucreze pentru David, El îi dădea deja lui David pace în inimă.

Îmi aduc aminte de câte ori am primit şi eu pace în inimă, pentru că pur şi simplu mi-am lăsat inima deschisă în faţa Lui! Dumnezeu e atât de bun!!

Mai venim noi la Dumnezeu cu încredere? Sau preferăm să ne descărcăm în faţa prietenelor şi treaba e rezolvată? Nu mai avem nevoie să-i povestim şi lui Dumnezeu... Şi David l-a avut pe Ionatan, dar tot a mai avut cuvinte şi pentru Domnul.

Sau poate din cauza unor dezamăgiri nici nu mai povestim cuiva şi ne închidem durerea în noi înşine... Nici asta nu e bine. Noi nu putem să ne eliberăm singure de apăsare. Doar Dumnezeu o poate face, şi asta de câte ori avem nevoie!  

Când avem la dispoziţie un Dumnezeu atât de bun, de ce să ne chinuim singure?! El e gata oricând să ne asculte şi să ne dea pace în loc de îngrijorare. Ne trebuie doar credinţă, iar aceasta vine prin Cuvântul Lui pe care Îl citim în fiecare zi!

Fiţi binecuvântate!

Ramona

Citirea zilnică a Bibliei îmi schimbă viaţa

Când citeşti Cuvântul Domnului în fiecare zi, nu se poate să rămâi aceeaşi. Nici eu nu am rămas aceeaşi. Nu mai pot să ascult sau să citesc cuvinte care nu se referă la Dumnezeu. Am primit o dorinţă mai mare de a-L cunoaşte pe El, încât de-a lungul zilei ascult numai muzică creştină, citesc cărţi despre Dumnezeu, iar pe Facebook nu mai suport nicio poză cu text care îl pune în centrul atenţiei pe om.

Nu vreau să spun că am ajuns o sfântă, doar că simt o mai mare atracţie spre Dumnezeu. Şi asta mă bucură. Pentru că ştiu că orice minut petrecut împreună cu El, face mai mult decât ore întregi petrecute cu alte lucruri. 

Mai mult decât atât, sunt atât de bucuroasă că am început acest studiu, încât spun despre el oricărei femei pe care o cunosc. Mă gândesc că măcar de curiozitate dacă citeşte acest blog sau intră pe pagina de Facebook cu studiul zilnic şi tot e bine.

Eu sunt foarte bucuroasă şi încântată (deja mă repet, dar este adevărat) că am început să citesc Biblia cu mai multă atenţie decât inainte. Acum vreau să înţeleg ceea ce citesc şi nu doar să bifez o rubrică în lista cu ce am de făcut. Şi nici nu mă grăbesc. Un capitol pe zi nu este mult şi pot să-l citesc relativ repede, iar apoi mai am timp şi să-l „răscitesc” până reuşesc să-i înţeleg mesajul.

Tu ce poţi să spui despre tine? Ţi-a schimbat în vreun fel viaţa citirea mai cu atenţie a Bibliei?

M-aş bucura dacă ai lăsa un comment mai jos. Nu trebuie să fie lung, ci doar sincer.

Învăţând împreună cu tine,

Ramona 

Când cei răi prosperă, iar Dumnezeu pare departe (Psalmul 10)

Te simţi cumva tulburată când vezi direcţia în care se îndreaptă lumea noastră?

Este o experienţă dureroasă să te uiţi la ştiri în zilele noastre. Ştirile despre abuzurile care se fac asupra femeilor, copiilor, săracilor, tensiunile rasiale şi persecuţia creştinilor din întreaga lume, sunt suficiente pentru a ne întreba: "Doamne, unde eşti?"

Corupţia pe care o văd la guvernul nostru, la care i se adaugă media cu limbajul ei "politically correct", suprimă adevărul şi aduce durere inimii mele.

O cititoare mi-a scris şi m-a întrebat:

"Cum putem să trăim cu bucurie când toate acestea se întâmplă sub ochii noştri şi chiar iau amploare? Cum putem să nu ne simţim mânioşi şi speriaţi? Da, Isus este speranţa noastră, dar aceasta nu opreşte nebunia din jurul nostru. Mă simt afectată. Mă întreb dacă nu cumva ar trebui să nu mă mai uit deloc la ştiri. Tu cum faci? Nu te temi că această ţară în care cresc copiii noştri este un haos şi va fi aşa şi pentru copiii lor?"

Aici vă redau o parte din răspunsul meu:

"Noi obişnuiam să ne uităm la ştirile de pe canalul naţional de TV timp de 1-2 ore în fiecare seară. Ştii tu, la talk show-urile unde se despică firul în patru... Aşa ne petreceam noi serile, soţul meu şi cu mine. Dar acum nu ne mai putem uita. Este foarte supărător. 

Încă ne mai uităm din când în când, dar nu seara şi nu în fiecare zi aşa cum făceam înainte. Pur şi simplu nu putem să ne umplem minţile cu asta fără să ajungem să ne simţim descurajaţi şi cu teamă. Aşa că ne menţinem minţile concentrate asupra lui Hristos şi ne petrecem timpul cu alte lucruri. 

Totuşi avem nevoie să ne informăm şi acum fac asta mai ales prin internet... şi apoi stăm în Cuvântul lui Dumnezeu şi Îl punem în practică pentru a fi un exemplu pentru copiii noştri. Vreau ca ei să vadă în noi nişte părinţi curajoşi şi puternici, care faţă în faţă cu opoziţia şi întunericul, luminează cu îndrăzneală, fără teamă şi cu bucurie imensă.    

Luptă pentru bucurie - nu permite ca întunericul să te cuprindă. Această lume nu este casa noastră - noi doar suntem în trecere pe aici şi sunt atât de mulţi în lumea aceasta a căror circumstanţe sunt de o grămadă de ori mai rele. Aşa că, în timp ce noi ne pronunţăm în favoarea dreptăţii şi adevărului, avem un motiv de bucurie în siguranţa în care ne aflăm pentru moment.  

Roagă-te pentru ţara noastră şi pentru siguranţa copiilor şi nepoţilor noştri, şi las-o în mâinile unui Dumnezeu iubitor şi demn de toată încrederea şi care dă pacea.

Dacă îţi lipseşte pacea, roagă-te să o primeşti. Aceasta face parte din roada Duhului, iar El doreşte să o ai. El vrea să ai bucurie. Urmăreşte-o şi păzeşte-ţi mintea - fii puternică mintal - nu lăsa gândurile să te doboare."

Şi aceasta mă aduce la Psalmul 10. David a întrebat:

"Pentru ce stai aşa de departe, Doamne? Pentru ce Te ascunzi la vreme de necaz?"

În mijlocul durerii lui David la vederea multiplicării accelerate a răului...

David se roagă.

Şi noi trebuie să facem la fel.

În rugăciunea lui, David enumeră:

Cele 5 semne care îi descriu pe cei răi:

1). Sunt mândri. (vers. 2, 3, 4 şi 6)

2). Au gura plină de blesteme şi batjocuri. (vers. 3 şi 7)

3). Sunt lacomi. (vers. 3 şi 9)

4). Sunt violenţi. (vers. 8-10)

5). Sunt fără Dumnezeu. (vers. 4 şi 11)

 David spune despre cei răi în versetele 4 şi 13:

"Nu este Dumnezeu! Iată toate gândurile lui.

Pentru ce să hulească cel rău pe Dumnezeu? 

Pentru ce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?"

Cei răi nu pot să scape de gândul că EXISTĂ Dumnezeu - aşa că ei trebuie să-şi repete din nou şi din nou că nu există Dumnezeu şi că nu este nimeni căruia să îi dea socoteală. Dar ei ştiu - în conştiinţa lor - că există Dumnezeu.

De fapt, în versetul 11 cel rău spune:

"...în inima lui: "Dumnezeu uită! Îşi ascunde faţa şi în veac nu va vedea!" 

Vedem bătălia interioară care se dă legată de existenţa lui Dumnezeu şi încercarea de a suprima adevărul. Este un efort constant - ei trebuie să-şi repete în inima şi mintea lor că nu există Dumnezeu.

Aşa că atunci când vezi că cei răi au propăşire, iar Dumnezeu pare departe, fă la fel ca David şi mergi la Domnul cu rugăciune.

Este greu să te rogi atunci când cei răi prosperă. Este greu să te rogi atunci când Dumnezeu pare departe, dar sentimentele noastre ne induc în eroare. Dumnezeu a fost cu David chiar atunci când a scris acest Psalm, iar El este şi cu tine chiar în acest moment. El nu este departe. 

David proclamă în versetele 14-18:

"14. Dar Tu vezi; caci Tu privesti necazul si suferinta, ca sa iei in mana pricina lor. In nadejdea Ta se lasa cel nenorocit, si Tu vii in ajutor orfanului.

15. Zdrobeste bratul celui rau, pedepseste-i faradelegile, ca sa piara din ochii Tai!

16. Domnul este Imparat in veci de veci; neamurile sunt nimicite din tara Lui.

17. Tu auzi rugaciunile celor ce sufera, Doamne! Le intaresti inima, Iti pleci urechea spre ei,

18. ca sa faci dreptate orfanului si celui asuprit si ca sa nu mai insufle groaza omul cel luat din pamant."

Să încetăm să mai gândim ca şi cei răi - că Domnul este departe.

El este aproape şi ochii Lui şi mâinile Lui şi braţul Lui sunt pentru noi!

Isus vede TOT şi El a îndurat crucea la cheremul celor răi, dar a ieşit victorios ASUPRA răutăţii.

Datorită jertfei Sale pe cruce şi a biruinţei asupra morţii putem să proclamăm cu îndrăzneală: El este Regele Regilor din veci în veci!

Te tulbură starea în care se află lumea noastră?

Lumea aceasta nu este casa noastră. Noi suntem doar în trecere pe aici.

Întăreşte-ţi inima! Fii plină de curaj!

Ai citit cartea Apocalipsa? Totul se termină cu bine până la urmă. Ai răbdare în timp ce aştepţi reîntoarcerea Domnului şi pune-ţi toată încrederea în El. Când simţi frică şi frustrare, fă la fel ca David: roagă-te! Mereu şi mereu vedem în cartea Psalmilor cum starea lui David s-a schimbat din apăsare în laudă pentru că s-a dus direct la Dumnezeu cu toate necazurile sale. 

Adu necazurile tale la Isus. Lasă-L pe El să-ţi uşureze povara! 

Umblaţi cu Regele!

Courtney

Întrebări:

Îţi produce teamă starea de acum a lumii noastre? Te tulbură ştirile?

Te-ai luptat cu sentimentul că Dumnezeu este departe?

La ce versete te întorci pentru a depăşi aceste sentimente?

Women Living Well

  

Când e bine să citesc Biblia?

Un răspuns rapid la această întrebare ar fi: Oricând. Poţi să citeşti Biblia oricând, numai să o citeşti. E adevărat acest lucru, însă dacă stăm să ne gândim la cât de profund citim Biblia în anumite momente ale zilei, putem spune cu sinceritate că atenţia noastră nu este întotdeauna la fel de concentrată.  

De exemplu, iei Biblia şi citeşti în timpul zilei, când doarme copilaşul sau eşti singură acasă. Zici tu: Acum am timp. Pot să citesc. Dar, aşa-i că ţi s-a întâmplat să fii întreruptă de un telefon neaşteptat sau o vecină care tocmai are nevoie de ceva? Şi uite aşa, s-a dus timpul tău de părtăşie. Tu ai fost bine intenţionată, dar aspecte independente de tine te-au întrerupt.

Nu apuci să citeşti Biblia ziua, aşa că o deschizi seara înainte de culcare. Şi citeşti. Dar pleoapele încep să-ţi cadă greu, cuvintele devin simple litere goale şi te grăbeşti să-ţi citeşti pasajul, pentru ca să poţi să zici că ai citit şi tu în ziua respectivă. Dar nu ai rămas cu mare lucru din pasaj, pentru că ai fost prea obosită.

De aceea, cred că cel mai bine este să o citim dimineaţa. Să avem dimineaţa timpul de părtăşie cu Dumnezeu. Oh, în momentul acesta cred că unele dintre voi încep deja să aibă gânduri dezaprobatoare. Vă înţeleg. Nici eu nu sunt o persoană matinală. Deloc. Iubesc somnul dulce de după ora 5, când soţul meu pleacă deja la lucru, dar eu pot să mă bucur de încă două ore de patul meu moale şi cald. Dar, de la o vreme mi-am dat seama că, dacă vreau să citesc cu eficienţă Cuvântul, trebuie să mă jertfesc. Să renunţ la somnul meu de dimineaţa, chiar dacă peste noapte nu am dormit foarte bine. Dimineaţa copiii încă dorm, e linişte în casă şi e foarte puţin probabil să fiu distrasă de ceva sau cineva. Şi Dumnezeu chiar mi-a dat o înţelegere mai mare a Cuvântului, pentru că am avut timp suficient să stau să meditez la El.

În unele dimineţi mă trezeşte băieţelul meu, alteori ceasul şi uneori chiar Domnul. Există dimineţi când mă trezesc obosită şi mi-ar prinde bine să mă mai odihnesc puţin. Dar, apoi mă gândesc că m-am angajat să citesc Biblia dimineaţa şi ştiu cât de rău m-aş simţi dacă m-aş lăsa „dusă în ispita” de a mai dormi puţin şi a pierde astfel timpul de părtăşie cu Dumnezeu.

Şi-apoi, dacă ştiu că mai sunt şi alte fete/femei care citesc şi se roagă împreună cu mine, chiar dacă fiecare la ea acasă, atunci mă simt deja încurajată.

Desigur că aici am exprimat un punct de vedere. Cred că fiecare îşi cunoaşte programul, se cunoaşte pe sine şi, mai ales, ştie cât de mult vrea din Dumnezeu. Dacă iubeşti Cuvântul lui Dumnezeu şi abia aştepţi să te hrăneşti din El, sunt sigură că vei alege timpul din zi când eşti sigură că poţi să stai doar tu cu Dumnezeu fără întreruperi din exterior.  

Fii binecuvântată!

Ramona

Planul de citire pentru prima săptămână din decembrie

Astăzi continuăm să citim din cartea Psalmilor. Aveţi mai jos planul de citire de săptămâna aceasta. 

Am şi postat pe pagina de Facebook a BDF gândurile mele cu privire la acest psalm. Accesaţi-l si voi şi m-aş bucura să vă citesc în comentarii observaţiile legate de acest psalm.

Şi să nu uit: La Mulţi Ani, România!  

Plan de citire

·  Luni - Psalmul 8

·  Marţi - Psalmul 9

·  Miercuri - Psalmul 10

·  Joi - Psalmul 11

·  Vineri - Psalmul 12

     

Lupta pentru bucurie (Psalmul 5)

Ps. 5:11-12

           "Atunci toţi cei ce se încred în Tine se vor bucura,

se vor înveseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti.

Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău.

Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne,

şi-l înconjori cu bunăvoinţa Ta,

cum l-ai înconjura cu un scut." 

Îmi aduc aminte vremea când am ajuns la liceu, cum dintr-o dată am început să mă lupt să fiu fata plină de bucurie care eram de obicei. Zâmbeam în exterior, dar în interior mă străduiam să aflu cum să-mi trăiesc credinţa în mijlocul colegilor mei, ce comportament să am faţă de băieţi, mă luptam pentru note şi îmi doream să îmi găsesc drumul în viaţă. Îmi aduc aminte că am cumpărat cartea scrisă de Warren Wiersbe cu titlul „Fii bucuros: studiu al cărţii Filipeni”, pentru că îmi doream să îmi redobândesc bucuria. Eram conştientă că bucuria îmi va veni doar de la Domnul, dar circumstanţele de atunci îmi sufocau bucuria.

Apoi am mers la facultate, m-am căsătorit, am început să lucrez, au venit copiii şi m-am apucat de scris.

Viaţa nu s-a făcut mai uşoară – dimpotrivă, a devenit mai grea şi mai complexă.

Au fost vremuri când am experimentat o tristeţe atât de mare încât uneori se transforma în anxietate.

Am avut zile negre când lacrimile curgeau cu uşurinţă sau mă simţeam un eşec şi voiam să abandonez totul în viaţă.

Iar acest an care aproape a trecut – a fost unul greu din punctul de vedere al relaţiilor. Încrederea mi-a fost trădată şi sentimentul de a fi folosită a durut adânc.

A trebuit să mă lupt pentru bucurie.

Statisticile spun că zilele de sărbătoare sunt cele mai depresive zile din tot anul pentru mulţi oameni. Are loc o adevărată luptă spirituală care vrea să ne fure bucuria.

Nu există nicio altă perioadă în tot anul când noi ne concentrăm atât de mult să-I aducem mulţumiri lui Dumnezeu şi când sărbătorim naşterea lui Isus. Dumnezeu primeşte multă atenţie în această lună, iar duşmanul lui Dumnezeu nu vrea ca noi să Îl sărbătorim cu bucurie.

El vrea să ne apese sub presiunea mâncărurilor, a decoraţiunilor, a cadourilor şi a tăvilor cu prăjituri. El vrea să ne plângem necazurile şi pierderile din anul ce a trecut, fără a ne uita în Sus pentru a-L vedea pe Mântuitorul care a venit să ne salveze din această lume pierdută şi goală!

Bucuraţi-vă!

Este mai uşor de zis decât de făcut, nu-i aşa?

Dar eu am învăţat un lucru...

Bucuria este o poruncă şi o roadă a Duhului. Deşi se poate să nu „simţim” întotdeauna bucurie, noi putem –

Să alegem bucuria.

Să luptăm pentru bucurie.

John Piper scrie:

„Este foarte important ca, în întunericul nostru, să cerem ca mâna puternică şi înţeleaptă a lui Dumnezeu să ne ţină, chiar şi atunci când noi nu avem nicio putere să ne ţinem de El.”

Pavel a spus în Filipeni 3:12: „Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-L apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus.”

Cheia acestui verset este aceea că toate eforturile lui Pavel de a apuca plinătatea bucuriei în Hristos sunt susţinute de Hristos care l-a apucat El mai întâi.

Aceste sărbători sunt un dar pentru noi când ni se aminteşte să facem o pauză – nu pentru a reflecta la eşecurile, frustrările şi pierderile noastre – ci pentru a ne bucura că avem un Dumnezeu care ne susţine în mijlocul durerilor noastre.

Să luptăm pentru bucurie!

Întrebări:

·         A trebuit să te lupţi pentru bucurie în acest an?

·         Cum te-a susţinut Dumnezeu în mijlocul luptelor tale?

Umblaţi cu Regele,

Courtney

Women Living Well